Sari la conținut

wachen

De la Wikționar, dicționarul liber

(Deutsch)

Etimologie

De origine proto-germanică. Confer germana medie de sus wachen, germana veche de sus wachên și wachôn. Înrudit cu neerlandeză waken, engleză wake, suedeză vaka.

Pronunție

  • AFI: /ˈvaχən/
  • AFI: /ˈvaχn̩/


Verb


Conjugarea verbului
wachen
Infinitiv wachen
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.
wachst
wacht
Indicativ imperfect wachte
Participiu perfect gewacht
Verb auxiliar haben
  1. a veghea
  2. a supraveghea, a păzi, a priveghea
    Die Mutter wachte über ihr krankes Kind.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe