weben

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

germană

(Deutsch)

Etimologie

Din germana veche de sus weban.

Pronunție

  • AFI: /ˈveːbən/


Verb


Conjugarea verbului
weben
Infinitiv weben
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.
webst
webt
Indicativ imperfect webte
Participiu perfect gewebt
Verb auxiliar haben
  1. a țese, a croșeta, a împleti

Cuvinte derivate