De la Wikționar, dicționarul liber
(Deutsch)
Etimologie
Din germana medie de sus witeren.
Pronunție
Verb
Conjugarea verbului
wittern
|
| Infinitiv
|
wittern
|
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.
|
witterst
wittert
|
| Indicativ imperfect
|
witterte
|
| Participiu perfect
|
gewittert
|
| Verb auxiliar
|
haben
|
- a mirosi, a adulmeca, a simți
Cuvinte derivate
Referințe
