zbihui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /zbi.hu'i/


Verb


Conjugarea verbului
zbihui
Infinitiv a zbihui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
zbihuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să zbihuiască
Participiu zbihuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (reg.) a scutura, a zgâlțâi (pe cineva).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe