zburătăcire
română
Etimologie
Din zburătăci.
Pronunție
- AFI: /zbu.rə.tə'ʧi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului zburătăcire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | zburătăcire | zburătăciri |
| Articulat | zburătăcirea | zburătăcirile |
| Genitiv-Dativ | zburătăcirii | zburătăcirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a zburătăci și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri