zdrelitură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) zdreli + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /zdre.li'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
zdrelitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ zdrelitură zdrelituri
Articulat zdrelitura zdreliturile
Genitiv-Dativ zdreliturii zdreliturilor
Vocativ zdrelitură zdreliturilor
  1. rană produsă prin zdrelire; zgârietură, julitură.


Traduceri

Referințe