zeifica

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din zeu (după a deifica).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
zeifica
Infinitiv a zeifica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
zeific
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să zeifice
Participiu zeificat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a deifica.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe