De la Wikționar, dicționarul liber
(Deutsch)
Etimologie
Din zu- + kleben.
Pronunție
Verb
Conjugarea verbului
zukleben
|
| Infinitiv
|
zukleben
|
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.
|
klebst zu
klebt zu
|
| Indicativ imperfect
|
klebte zu
|
| Participiu perfect
|
zugeklebt
|
| Verb auxiliar
|
haben
|
- (cu forma acuzativă) a sigila, a închide
