zvârcolire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din zvârcoli.

Pronunție

  • AFI: /zvɨr.ko'li.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
zvârcolire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ zvârcolire zvârcoliri
Articulat zvârcolirea zvârcolirile
Genitiv-Dativ zvârcolirii zvârcolirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a zvârcoli și rezultatul ei.


Traduceri