înclinare

română

Etimologie

Din a înclina.

Pronunție

• AFI: /ɨn.kli'na.re/

Substantiv

Declinarea substantivului înclinare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înclinare	înclinări
Articulat	înclinarea	înclinările
Genitiv-Dativ	înclinării	înclinărilor
Vocativ	înclinare	înclinărilor

1. acțiunea de a (se) înclina și rezultatul ei.
2. (geom.) înclinație.
3. (fig.) vocație, dispoziție; înclinație.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online