întâietate
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ɨn.tɨ.je'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului întâietate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | întâietate | invariabil |
| Articulat | întâietatea | invariabil |
| Genitiv-Dativ | întâietății | invariabil |
| Vocativ | întâietate | invariabil |
- însușirea de a fi primul; prioritate.
Expresii
- A avea (sau a da etc.) întâietate = a avea (sau a da etc.) primul loc, prioritate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online