Sari la conținut

întâi

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din latină * antaneus (< anteînainte”).

Pronunție

  • AFI: /ɨnˈtɨj/


Adverb

  1. la început.
  2. (precedat de „mai”) mai demult.
  3. înainte de toate, în primul rând.
    Să ne-așezăm întâi la masă.
  4. (pentru) prima oară.

Cuvinte derivate


Traduceri


Numeral

  1. (num.ord.) (adesea adjectival; când precedă substantivul, în forma articulată întâiul, întâia) care se află în fruntea unei serii (în ceea ce privește spațiul, timpul, calitatea); prim.
    Întâiul, întâia în clasă.
    E în clasa întâi.
  2. (num.ord.) (înv., precedat de „cel”, „cea”) dintâi.

Cuvinte compuse

Locuțiuni

  • (loc.adv.) (Pentru) întâia dată (sau oară) = (pentru) prima dată.

Expresii

  • Mai întâi și-ntâi (de toate) = în primul rând


Traduceri

Referințe