șovăitor

română

Etimologie

Din a șovăi + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /ʃo.və.i'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului șovăitor
	Singular	Plural
Masculin	șovăitor	șovăitori
Feminin	șovăitoare	șovăitoare
Neutru	șovăitor	șovăitoare

1. (despre mișcări, mers etc.) împleticit, nesigur, șovăielnic.
2. (fig.) (despre oameni) care șovăie, care ezită; șovăielnic.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online