Sari la conținut

șovăi

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /ʃo.vəˈi/


Verb


Conjugarea verbului
șovăi
Infinitiv a șovăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
șovăiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să șovăiască
Participiu șovăit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a merge cu pas nesigur, a se împletici, a se clătina.
  2. (v.intranz.) (fig.) a fi nehotărât, a sta la îndoială, a ezita, a se codi.
  3. (v.intranz.) a se eschiva, a căuta pretexte.
  4. (v.intranz.) (fig.) a oscila, a fluctua.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe