bacanală
română
Etimologie
Din franceză bacchanale < latină Bacchanalia.
Pronunție
- AFI: /ba.ka'na.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului bacanală | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bacanală | bacanale |
| Articulat | bacanala | bacanalele |
| Genitiv-Dativ | bacanalei | bacanalelor |
| Vocativ | bacanală | bacanalelor |
- (la pl.) sărbătoare la romani, cu dansuri, jocuri și petreceri licențioase închinate lui Bachus, zeul vinului.
- (fig.) (și la sg.) petrecere zgomotoasă și destrăbălată.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online