zeu

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Cuprins 1 română 1.1 Etimologie 1.2 Pronunţie 1.3 Substantiv 1.3.1 Sinonime 1.3.2 Cuvinte derivate 1.3.3 Cuvinte apropiate 1.3.4 Expresii 1.3.5 Traduceri 1.3.6 Referinţe

română

Etimologie

Din lat. deus.

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Substantiv

Declinarea substantivului zeu
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	zeu	zei
Articulat	zeul	zeii
Dativ-Genitiv	zeului	zeilor
Vocativ	'	'

1. divinitate păgână.

   Anticii se închinau la zei.

2. (fig.) om cu însuşiri fizice şi morale excepţionale.
3. (fam.; ir.) om cu putere, cu influenţă (politică).

Sinonime

• 1: (bis.) divinitate, Dumnezeu, idol, zeitate, (înv.) bolovan, boz, chip, făptură, simulacru, zân

Cuvinte derivate

• zeiesc
• zeitate
• zeiţă, zeie

Cuvinte apropiate

• Dumnezeu

Expresii

• A fi în secretele zeilor = a fi la curent cu lucruri cunoscute de cei mari, de conducători

Traduceri

Referinţe

• DEX online