buchereală
română
Etimologie
Din a bucheri + sufixul -eală.
Pronunție
- AFI: /bu.ke're̯a.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului buchereală | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | buchereală | invariabil |
| Articulat | buchereala | invariabil |
| Genitiv-Dativ | bucherelii | invariabil |
| Vocativ | buchereală | invariabil |
- (fam.) faptul de a silabisi (un text); (p.ext.) faptul de a învăța ceva pe de rost, în chip mecanic.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online