camerier

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză camérier.

Pronunție

  • AFI: /ka.me.ri'er/


Substantiv


Declinarea substantivului
camerier
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ camerier camerieri
Articulat camerierul camerierii
Genitiv-Dativ camerierului camerierilor
Vocativ camerierule camerierilor
  1. (ieșit din uz) om de serviciu care avea grijă de camera de culcare și de îmbrăcămintea stăpânului; fecior, valet.


Traduceri

Referințe