circumscrie
română
Etimologie
Din latină circumscribere (după scrie).
Pronunție
- AFI: /ʧir.kum'skrje/
Verb
| Conjugarea verbului circumscrie | |
| Infinitiv | a circumscrie |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
circumscriu |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să circumscrie |
| Participiu | circumscris |
| Conjugare | III |
- (v.tranz.) a delimita o problemă, un lucru etc., a restrânge la un anumit cadru.
- a trasa un cerc care să treacă prin toate vârfurile unui poligon; a construi un poligon cu toate laturile tangente la un cerc.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a delimita
|
|