coleoriză
română
Etimologie
Din franceză coléorise.
Pronunție
- AFI: /ko.le.oˈri.zə/
Substantiv
| Declinarea substantivului coleoriză | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | coleoriză | coleorize |
| Articulat | coleoriza | coleorizele |
| Genitiv-Dativ | coleorizei | coleorizelor |
| Vocativ | coleoriză | coleorizelor |
- organ membranos, în formă de sac sau de degetar, care acoperă radicula embrionului la unele plante monocotiledonate.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online