comisionar
română
Etimologie
Din franceză commissionnaire.
Pronunție
- AFI: /ko.mi.si.oˈnar/
Substantiv
| Declinarea substantivului comisionar | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | comisionar | comisionari |
| Articulat | comisionarul | comisionarii |
| Genitiv-Dativ | comisionarului | comisionarilor |
| Vocativ | comisionarule | comisionarilor |
- persoană care tratează afaceri comerciale în numele său, dar pe socoteala altei persoane, în schimbul unui beneficiu.
- persoană care se ocupă cu transmiterea de scrisori, pachete etc. pe cale particulară.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online