coruncă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /ko'run.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
coruncă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ coruncă corunce
Articulat corunca coruncele
Genitiv-Dativ coruncei coruncelor
Vocativ coruncă coruncelor
  1. dispozitiv folosit în industria extractivă pentru a prinde și a extrage prăjinile sau țevile rămase în gaura de sondă în urma unei avarii.


Traduceri

Anagrame

Referințe