dispozitiv

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză dispositif.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
dispozitiv
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dispozitiv dispozitive
Articulat dispozitivul dispozitivele
Dativ-Genitiv dispozitivului dispozitivelor
Vocativ dispozitivule dispozitivelor
  1. ansamblu de piese legate între ele într-un anumit fel (de obicei imobil) și care îndeplinește o funcție bine determinată într-un sistem tehnic.
  2. dispunerea pe teren a trupelor în vederea unei acțiuni de luptă sau a unei deplasări; (p.ext.) (concr.) trupele astfel dispuse pe teren (împreună cu zona în care se află).
  3. parte finală a unei hotărâri judecătorești, în care se arată soluția dată litigiului (și unele dispoziții accesorii).

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe