cotileț
Aspect
Etimologie
Origine incertă.
Pronunție
- AFI: /ko.tiˈleʦ/
Substantiv
Declinarea substantivului cotileț | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | cotileț | cotileți |
Articulat | cotilețul | cotileții |
Genitiv-Dativ | cotilețului | cotileților |
Vocativ | ' | ' |
- (reg.) material de construcție, în formă de paralelipiped, făcut din lut amestecat cu paie; chirpici.
- (p.ext.) bloc de piatră moale tăiat în carieră și folosit la construcții.