cromogen

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză chromogène, germană Chromogen.

Pronunție

  • AFI: /kro.mo'ʤen/


Substantiv


Declinarea substantivului
cromogen
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cromogen cromogeni
Articulat cromogenul cromogenii
Genitiv-Dativ cromogenului cromogenilor
Vocativ cromogenule cromogenilor
  1. combinație care conține în moleculă cromofori.


Traduceri

Referințe