demitentă

română

Etimologie

Din franceză demi-teinte.

Pronunție

• AFI: /de.mi'ten.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului demitentă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	demitentă	demitente
Articulat	demitenta	demitentele
Genitiv-Dativ	demitentei	demitentelor
Vocativ	demitentă	demitentelor

1. tentă între luminos și întunecat într-o pictură sau gravură.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• demnitate

Referințe

• DEX '98 via DEX online