dezongulare
română
Etimologie
Din franceză désongler.
Pronunție
- AFI: /de.zon.gu'la.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului dezongulare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dezongulare | dezongulări |
| Articulat | dezongularea | dezongulările |
| Genitiv-Dativ | dezongulării | dezongulărilor |
| Vocativ | dezongulare | dezongulărilor |
- (med.vet.) desprindere și cădere a cornului, copitei la animale.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online