dolman

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză dolman, germană Dolman.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
dolman
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dolman dolmane
Articulat dolmanul dolmanele
Genitiv-Dativ dolmanului dolmanelor
Vocativ dolmanule dolmanelor
  1. haină ofițerească scurtă, îmblănită și împodobită cu brandenburguri.
  2. haină bărbătească groasă, căptușită cu blană.


Traduceri

Anagrame

Referințe