scurt

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : scurtă

română

Etimologie

Probabil din latină *excurtus (= curtus) sau din scurta (derivat regresiv).

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
scurt
Singular Plural
Masculin scurt scurți
Feminin scurtă scurte
Neutru scurt scurte
  1. (despre obiecte) de lungime redusă.
    Un text scurt.
  2. (despre distanțe, drumuri) care se parcurge în puțin timp (având o lungime redusă).
  3. (substantivat, f. pl.) unde scurte.
  4. (despre opere literare sau științifice) de proporții reduse.
  5. (despre vorbire) concis, fără multe cuvinte.
  6. (fig.) mărginit, redus.
  7. (despre părți ale corpului) de lungime mică; (despre ființe) mic de statură, scund.
  8. (despre lucruri) care are o înălțime mică.
    Creion scurt.
  9. (despre vreme sau despre alte noțiuni temporale) care durează puțin, care trece sau se termină repede.
    Vara noaptea-i scurtă.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

  • A lua (sau a ține pe cineva) de (sau din) scurt = a trata (pe cineva) cu asprime, a supune (pe cineva) unei discipline severe
  • (substantivat, f.) A trage scurta = a duce greul, a suporta consecințe (neplăcute)
  • (A fi) scurt de vedere = (a fi) miop
  • A avea mână scurtă = a fi zgârcit
  • În (sau peste) scurt timp sau în scurtă vreme = în curând


Traduceri


Adverb

  1. brusc, repede.
    Se oprește scurt.
    Scurt se întoarce spre el și...
  2. fără multă vorbă; fără a admite replică, energic.
    I-a poruncit scurt.
  3. (de) la distanță mică; p. ext. strâns.
    A lega scurt.
    Apucă iapa scurt de căpăstru.

Sinonime

Referințe