energetism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză énergétisme, rusă eнeргхeтизм (energhetizm).

Pronunție

  • AFI: /e.ner.ʤe'tism/


Substantiv


Declinarea substantivului
energetism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ energetism invariabil
Articulat energetismul invariabil
Genitiv-Dativ energetismului invariabil
Vocativ energetismule invariabil
  1. curent filozofic idealist inițiat la sfârșitul sec. xIX, care a încercat să înlăture noțiunea de materie, înlocuind-o cu aceea de energie, considerată ca substanță unică a lumii, rupând astfel mișcarea de materie.


Traduceri

Referințe