exaspera

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză exaspérer < latină exasperare.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
exaspera
Infinitiv a exaspera
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
exasperez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să exaspereze
Participiu exasperat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a irita, a enerva peste măsură; a scoate din sărite, a agasa.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe