hare

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie < engleza veche hara. Origine indo-europeană.

Pronunție

• AFI: /hɛər/

Substantiv

hare, pl. hares

1. iepure de câmp

Cuvinte derivate

• harebell
• harebrained
• harelike
• springhare

Cuvinte compuse

cuvinte compuse

arctic hare Belgian hare brown hare European hare hare lip

March hare mountain hare Patagonian hare sea hare snowshoe hare

Expresii

• hare and hounds
• hold with the hare and run with the hounds

Referințe

• Dictionary.com

---

suedeză

(svenska)

Etimologie

Din suedeza veche hari, hæri. Origine germanică.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului hare
u.	Singular		Plural
	Nehotărât	Hotărât	Nehotărât	Hotărât
Nominativ	hare	haren	harar	hararna
Genitiv	hares	harens	harars	hararnas

1. iepure de câmp

Cuvinte derivate

• harig

Cuvinte compuse

• harhjärtad
• harvärja

Cuvinte apropiate

• kanin