hoț

română

Etimologie

Cuv.autoht.

Pronunție

• AFI: /hoʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului hoț
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hoț	hoți
Articulat	hoțul	hoții
Dativ-Genitiv	hoțului	hoților
Vocativ	hoțule	hoților

1. o persoană care fură.
2. (Adjectival) care fură; (cu sens atenuat) viclean.
3. (Fam.) om ștrengar, șiret.

Sinonime

• ștrengar, pungaș, prădător, lotru, furător, robalău, chesăgiu, fur, coțcar, manglitor, șut, șutitor, teșcar

Cuvinte derivate

• hoție

Traduceri

Traduceri

albaneză: vjedhës (Shqip) m. arabă: لص (العربية) (loʂʂ) m. aromână: fur (Armãneashce) bosniacă: lopov (Bosanski) m. catalană: lladre (Català) m. cehă: zloděj (Česky) m. chineză: 窃贼 (中文) (qièzéi) coreeană: 도둑 (한국어) (doduk) croată: lopov (Hrvatski) m., tat (Hrvatski) m. daneză: tyv (Dansk) c. engleză: thief (English), robber (English) finlandeză: varas (Suomi), voro (Suomi) franceză: voleur (Français) m., voleuse (Français) f. germană: Dieb (Deutsch) m.

greacă: κλέφτης (Ελληνικά) m., κλέφτρα (Ελληνικά) f. hindi: चोर (हिन्दी) (ćor) m. italiană: ladro (Italiano) m., ladra (Italiano) f. japoneză: 泥棒 (日本語) (どろぼう, dorobō) latină: fur (Latina) m.f. maghiară: tolvaj (Magyar) neerlandeză: dief (Nederlands) m., dievegge (Nederlands) f. poloneză: złodziej (Polski) m., złodziejka (Polski) f. portugheză: ladrão (Português) m. rusă: вор (Русский) (vor) m. sârbă: лопов (Српски / Srpski) (lopov) m. spaniolă: ladrón (Español) m. suedeză: tjuv (Svenska) c.

Referințe

• DEX online