hunter

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din engleză, franceză hunter.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
hunter
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hunter hunteri
Articulat hunterul hunterii
Genitiv-Dativ hunterului hunterilor
Vocativ hunterule hunterilor
  1. cal de vânătoare, bun săritor la obstacole.


Traduceri

Referințe