maximă
română
Etimologie
Din maxim.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului maximă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | maximă | maxime |
| Articulat | maxima | maximele |
| Genitiv-Dativ | maximei | maximelor |
| Vocativ | maximo | maximelor |
- cea mai mare valoare pe care o poate avea, într-un anumit interval, o funcție sau o cantitate variabilă.
- centru de înaltă presiune atmosferică.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din latină maxima, franceză maxime.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului maximă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | maximă | maxime |
| Articulat | maxima | maximele |
| Genitiv-Dativ | maximei | maximelor |
| Vocativ | maximă | maximelor |
- enunț formulat concis, exprimând un principiu etic, o normă de conduită etc.; aforism, sentință, adagiu.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online