putea

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină potere (= posse).

Pronunție

  • AFI: /pu'te̯a/


Verb


Conjugarea verbului
(se) putea
Infinitiv a (se) putea
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) pot
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) poată
Participiu putut
Conjugare II
  1. (v.tranz.) a fi în stare, a avea puterea, a se simți capabil de a înfăptui un lucru.
    Se poate să stăm cu brațele în sân?
  2. a avea posibilitatea, mijloacele, condițiile necesare sau ocazia de a înfăptui, de a face ceva, a-i fi ceva cu putință.
    Așa nu se mai poate!
  3. a exista posibilitatea sau probabilitatea, a fi posibil, a fi cu putință ca un lucru să se întâmple.
  4. a avea voia, dreptul de a face ceva.
    Pot confirma.
    Tribunalul poate executa sentința.
  5. (v.refl. impers.) a fi permis sau îngăduit.
    Se poate intra?
  6. a avea motive, a avea justificare, a fi îndreptățitfacă, să spună, să creadă ceva.
  7. a fi indicat, nimerit, potrivit, a fi bine să..., a fi cazul să, ..; a se cuveni, a se cădea.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

  • Cât (sau ce) îi poate (cuiva) capul (sau pielea, cojocul, etc.) = cât (sau ce) este în stare să facă cineva, ce posibilități, câtă rezistență are cineva
  • A nu mai putea (de...) = a) a fi copleșit de un seniment sau de o senzație puternică; b) (fam.) a nu-i păsa, a nu se sinchisi de ceva sau de cineva
  • Ce (sau când, unde) poate să fie? = ce (sau când, unde) să fie?
  • Se prea poate = e (foarte) posibil


Traduceri

Referințe