putea

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Salt la: navigare, căutare

Cuprins

română

Etimologie

Din lat. potere (= posse).

Pronunţie

Pronunţie lipsă. (Ajută)

Verb


Conjugarea verbului
(se) putea
Infinitiv a (se) putea
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) pot
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) poată
Participiu putut
Conjugare II
  1. (v.tranz.) a fi în stare, a avea puterea, a se simţi capabil de a înfăptui un lucru.
    Se poate să stăm cu braţele în sân?
  2. a avea posibilitatea, mijloacele, condiţiile necesare sau ocazia de a înfăptui, de a face ceva, a-i fi ceva cu putinţă.
    Aşa nu se mai poate!
  3. a exista posibilitatea sau probabilitatea, a fi posibil, a fi cu putinţă ca un lucru să se întâmple.
  4. a avea voia, dreptul de a face ceva.
    Pot confirma.
    Tribunalul poate executa sentinţa.
  5. (v.refl. impers.) a fi permis sau îngăduit.
    Se poate intra?
  6. a avea motive, a avea justificare, a fi îndreptăţitfacă, să spună, să creadă ceva.
  7. a fi indicat, nimerit, potrivit, a fi bine să..., a fi cazul să, ..; a se cuveni, a se cădea.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuţiuni

Expresii

  • Cât (sau ce) îi poate (cuiva) capul (sau pielea, cojocul, etc.) = cât (sau ce) este în stare să facă cineva, ce posibilităţi, câtă rezistenţă are cineva
  • A nu mai putea (de...) = a) a fi copleşit de un seniment sau de o senzaţie puternică; b) (fam.) a nu-i păsa, a nu se sinchisi de ceva sau de cineva
  • Ce (sau când, unde) poate să fie? = ce (sau când, unde) să fie?
  • Se prea poate = e (foarte) posibil


Traduceri

Referinţe