piruit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a pirui.

Pronunție

  • AFI: /pi.ru'it/


Substantiv


Declinarea substantivului
piruit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ piruit invariabil
Articulat piruitul invariabil
Genitiv-Dativ piruitului invariabil
Vocativ piruitule invariabil
  1. faptul de a pirui; cântec în triluri al păsărilor; ciripit.


Traduceri

Referințe