recurentă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din recurent.

Pronunție

  • AFI: /re.ku'ren.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
recurentă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ recurentă recurente
Articulat recurenta recurentele
Genitiv-Dativ recurentei recurentelor
Vocativ recurento recurentelor
  1. persoană care face un recurs în justiție.


Traduceri

Anagrame

Referințe