remuu

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din franceză remous.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
remuu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ remuu remuuri
Articulat remuul remuurile
Genitiv-Dativ remuului remuurilor
Vocativ remuule remuurilor
  1. (mar.) contracurent în lungul malurilor unui curs de apă.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe