seducător

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a seduce + sufixul -ător.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv


Declinarea adjectivului
seducător
Singular Plural
Masculin seducător seducători
Feminin seducătoare seducătoare
Neutru seducător seducătoare
  1. care seduce, incită, captivează prin aspect, prin fel de a fi etc., (persoană), fermecătoare, încântătoare.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
seducător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ seducător seducători
Articulat seducătorul seducătorii
Dativ-Genitiv seducătorului seducătorilor
Vocativ seducătorule seducătorilor
  1. persoană care seduce, incită, captivează prin aspect, prin fel de a fi etc., (persoană), fermecătoare, încântătoare.
  2. bărbat care abuzează de buna credință a femeilor, ademenindu-le și seducându-le cu promisiuni înșelătoare; ademenitor, înșelător.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe