bărbat

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Cuprins 1 română 1.1 Etimologie 1.2 Pronunţie 1.3 Substantiv 1.3.1 Sinonime 1.3.2 Antonime 1.3.3 Cuvinte derivate 1.3.4 Cuvinte apropiate 1.3.5 Expresii 1.3.6 Traduceri 1.3.7 Referinţe

română

Etimologie

Din lat. barbatus < barba. Cuvânt păstrat în limbile romanice (it. barbato, prov. barbat, sp., por. barbado), dar cu sensul etimologic de "om cu barbă".

Pronunţie

AFI: /bər'bat/

Substantiv

Declinarea substantivului bărbat
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bărbat	bărbaţi
Articulat	bărbatul	bărbaţii
Dativ-Genitiv	bărbatului	bărbaţilor
Vocativ	bărbatule	bărbaţilor

1. persoană adultă de sex masculin.

   Femei şi bărbaţi.

2. persoană plină de energie şi de fermitate; om în toată firea.
3. persoană de sex masculin căsătorită, considerată în raport cu femeia ce i-a devenit soţie.

Sinonime

• 1: om
• 3: soţ

Antonime

• femeie

Cuvinte derivate

• bărbătesc
• bărbăteşte
• bărbătos
• bărbătuş
• bărbăţel
• bărbăţie
• îmbărbăta

Cuvinte apropiate

• barbă
• băiat
• fiu
• masculin
• om

Expresii

• Bărbat de stat = persoană marcantă, aflată într-un post de conducere important
• Deal bărbat = coastă abruptă, pantă

Traduceri

Referinţe

• DEX online