bărbat

De la Wikționar, dicționarul liber
Un bărbat

română

Etimologie

Din latină barbatus < barba. Cuvânt păstrat în limbile romanice (italiană barbato, provensală barbat, spaniolă, portugheză barbado), dar cu sensul etimologic de „om cu barbă”.

Pronunție

AFI: /bərˈbat/

Substantiv


Declinarea substantivului
bărbat
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bărbat bărbați
Articulat bărbatul bărbații
Genitiv-Dativ bărbatului bărbaților
Vocativ bărbatule bărbaților
  1. persoană adultă de sex masculin.
    Femei și bărbați.
  2. persoană plină de energie și de fermitate; om în toată firea.
  3. persoană de sex masculin căsătorită, considerată în raport cu femeia ce i-a devenit soție.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

  • Bărbat de stat = persoană marcantă, aflată într-un post de conducere important
  • Deal bărbat = coastă abruptă, pantă


Traduceri

Referințe