smălțuitoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din smălțuitor.

Pronunție

  • AFI: /sməl.ʦu.i'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
smălțuitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ smălțuitoare smălțuitoare
Articulat smălțuitoarea smălțuitoarele
Genitiv-Dativ smălțuitoarei smălțuitoarelor
Vocativ smălțuitoareo smălțuitoarelor
  1. (rar) persoană care se îndeletnicește cu smălțuirea obiectelor; emailoare.


Traduceri

Referințe