stria

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză strier.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
stria
Infinitiv a stria
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
striez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să striază
Participiu striat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a produce striații pe suprafața unui obiect.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe





engleză

(English)

Etimologie

Din latină stria.

Pronunție

  • AFI: /straɪə/


Substantiv

stria, pl. striae

  1. strie; striu

Vezi și





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină stria.

Pronunție


Substantiv

stria f., strie pl.

  1. (med.) strie
  2. (arhit.) canelură, striație
  3. (fiz.) striu

Cuvinte apropiate

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
stria
f. Singular Plural
Nominativ stria '
Genitiv ' '
Dativ ' '
Acuzativ ' '
Ablativ ' '
Vocativ ' '
  1. canelură, arătură, șanț, canal
  2. adâncitură (a unei coloane)
  3. cută dublă plată

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate





sardă

(sardu)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

stria f.

  1. bufniță