stupire
De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din stupi.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
stupire |
| f. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
stupire |
stupiri |
| Articulat |
stupirea |
stupirile |
| Dativ-Genitiv |
stupirii |
stupirilor |
| Vocativ |
' |
' |
- acțiunea de a stupi și rezultatul ei.
Traduceri