tipar

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din slavă (veche) tiparŭ.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
tipar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tipar tipare
Articulat tiparul tiparele
Dativ-Genitiv tiparului tiparelor
Vocativ tiparule tiparelor
  1. ansamblul operațiilor de tipărire a unui text; tehnica, meșteșugul de a tipări; ansamblul mijloacelor tehnice prin care se imprimă un text.
  2. model, prototip după care se confecționează sau se toarnă diferite obiecte.
  3. (fig.) clișeu, șablon.
  4. ștanță pentru baterea monedelor.
  5. cofraj.
  6. (înv.) urmă, întipărire.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • A da (ceva) la tipar = a preda (o lucrare) spre publicare
  • (A fi sau a se afla) sub tipar = (a fi sau a se afla) în pregătire la tipografie pentru a apărea, (a fi sau a se afla) în curs de tipărire


Traduceri

Anagrame

Referințe