trișcă
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /'triʃ.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului trișcă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | trișcă | triște |
| Articulat | trișca | triștele |
| Genitiv-Dativ | triștei | triștelor |
| Vocativ | trișcă | triștelor |
- vechi instrument muzical popular de suflat, făcut din trestie, soc etc., asemănător cu un fluier fără găuri.
- fiecare dintre tuburile sonore ale cimpoiului; țurloi.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online