trișcar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din trișcă + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /triʃ'kar/


Substantiv


Declinarea substantivului
trișcar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trișcar trișcari
Articulat trișcarul trișcarii
Genitiv-Dativ trișcarului trișcarilor
Vocativ trișcarule trișcarilor
  1. cântăreț din trișcă.
  2. persoană care face triște.


Traduceri

Referințe