trucă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză truc. Confer engleză trick.

Pronunție

  • AFI: /'tru.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
trucă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trucă invariabil
Articulat truca invariabil
Genitiv-Dativ trucăi invariabil
Vocativ trucă invariabil
  1. (cin.) utilaj complex folosit pentru filmări combinate.


Traduceri

Anagrame

Referințe