unu
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din latină unus.
Pronunţie
Substantiv
| Declinarea substantivului unu |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | unu | ' |
| Articulat | unul | ' |
| Dativ-Genitiv | unului | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- număr constând dintr-o unitate.
- cifra 1 sau i.
- obiect marcat cu această cifră.
Traduceri
Traduceri