împăienjenire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din a împăienjeni.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
împăienjenire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ împăienjenire împăienjeniri
Articulat împăienjenirea împăienjenirile
Genitiv-Dativ împăienjenirii împăienjenirilor
Vocativ împăienjenire împăienjenirilor
  1. acțiunea de a (se) împăienjeni și rezultatul ei; (fig.) tulburare, încețoșare a vederii.


Traduceri

Referințe